Ştefan Poienaru, primul moşier executat de APIA

Afacerile ilegale din agricultură ies la suprafaţă

 

MESTADosarul „Nana” nu este singurul caz de împropietărire cu semne de întrebare din agricultura de stat. Corpul de control al Ministerului Agriculturii a descoperit o mega-afacere la Borcea, localitate apropiată de Nana, comuna  devenită celebră după ce Ioana Băsescu, fiica preşedintelui României, a cumpărat 300 de hectare de teren în zonă. Potrivit r/News, milionarul Ştefan Poienaru este primul mare latifundiar român obligat să restituie sute de mii de euro încasaţi necuvenit, potrivit documentelor de control ale Agenţiei de Plăţi şi Intervenţii în Agricultură. Ancheta arată cum te poţi îmbogăţi exploatând, ilegal, aproape 1300 de hectare de teren agricol proprietatea publică a statului.

2000 de ha teren agricol de la ADS date pe ochi frumoşi

Povestea începe în aprilie 2003, când, potrivit inspectorilor de control, Agenţia Domeniilor Statului (ADS) a semnat, în calitate de concedent, un contract cu o persoană fizică, Corneliu Văleanu, din localitatea Fetești, în calitate de concesionar. Contractul îi dădea voie lui Văleanu să exploateze un teren cu destinaţie agricolă în suprafață totală de 1897,13 ha, în perimetrul localității Borcea, județul Călărași. Din acesta, 1248,97 hectare erau teren agricol, dar concesionarul Văleanu avea, prin contract, obligația de a întreține şi suprafața de 504,62 ha teren neagricol (1,46 ha de vegetație forestieră, 55,84 ha construcții și instalații, 45,08 ha drumuri tehnologice și de exploatare și 402,25 ha terenuri neproductive care pot fi amenajate și folosite pentru producția agricolă). Contractul era semnat pe 49 de ani, iar redevența anuală era stabilită pentru cantitatea de 435 kg grâu STAS/ha. Deşi în regulă, la prima vedere, contractul de concesiune are un viciu fundamental. Cine este acest Corneliu Văleanu, ce firmă sau cooperativă are sau conduce, câte utilaje agricole are, ce bonitate bancară? Altfel spus, care sunt motivele pentru care statul român, prin ADS, l-a considerat capabil pe un cetăţean „de la bloc” din Feteşti să întreţină şi să exploateze aproape 2000 de hectare de teren?

Adevăratul beneficiar al subvenţiilor europene

Afacerea este încurcată. La „primire” nu era Văleanu ci firma Agrofam Prod SRL, condusă de latifundiarul Ştefan Poienaru, „consătean cu Văleanu”.  Controlul a descoperit că Văleanu a semnat în 2005, la rândul lui, un contract de asociere cu firma omului de afaceri Ștefan Poienaru. Contractul privea exploatarea „în comun” a suprafeţei de teren pusă la dispoziție de „asociatul participant” Văleanu, în scopul obținerii unor producții performante”. Obiectul asocierii era asigurarea, de către asociatul administrator (Agrofam – n.n.) a unui management eficient „pentru explotarea terenului agricol de 1897 ha, teren agricol pus la dispoziție de către asociatul participant”, taman terenul de la ADS primit în concesiune de Corneliu Văleanu. Acelaşi contract mai conţine şi prevederea ca asociatul administrator, Agrofam, să beneficieze de orice sprijin agricol și eventuale despăgubiri acordate de stat „conform Legii 381/2002 precum și de alte drepturi financiare cuvenite ca urmare a exploatării terenului agricol în suprafața de 1897 ha”. În traducere liberă, locatarul de la blocul din Fetești pune la dispoziția firmei lui Ștefan Poienaru întreg terenul agricol, luat în concesiune de la ADS, din comuna Borcea (jud. Călărași), iar SC Agrofam va lucra pământul şi va primi toate subvențiile europene şi cele româneşti, pentru explotarea suprafeţei concesionate de Văleanu.

„Bagă bani, bagă bani”

Pe 9 mai 2007, Agrofam Prod SRL a depus la Agenția de Plăţi şi Intervenţii pentru Agricultură (APIA) o cerere de plată, pe campania SAPS 2007 (Schema de plată unică pe suprafaţă), pentru 6926,78 ha teren arabil (la comunele Borcea, Jegălia şi Unirea) din care a retras ulterior trei hectare, cu motivul „neutilizare teren”. Un an mai târziu s-a emis decizia de plată, în favoarea Agrofam, de 2,26 milioane de lei. Deşi suprafaţa era mai mare decât cea concesionată de la ADS direct de la Agrofam, nimeni nu s-a sesizat până în 2013. Abia pe 8 martie anul acesta, s-a dispus reanalizarea/reverificarea dreptului de utilizare/folosinţă pentru suprafaţa de 1897,13 aflată sub incidența contractului de asociere şi participatiune încheiat între SC Agrofam Prod SRL şi Cornel Văleanu.

Contractul de asociere, nul de drept

Potrivit r/News, controlul a stabilit nulitatea contractului de asociere (valabil până pe 31 august 2017), dintre Agrofam şi Văleanu, în raport cu Agenţia Domeniilor Statului. Aceasta deoarece în contractul prin care ADS i-a concesionat terenul lui Corneliu Văleanu, se arată că „investitorul de la bloc” este obligat să exploateze în mod direct terenurile cu destinație agricolă care fac obiectul concesiunii. Pe deasupra, Văleanu s-a obligat să nu subconcesioneze activitatea de exploatare a terenului agricol şi să nu încheie cu terții niciun fel de contract care să aibă ca agricolă obiect exploatarea terenului cu destinație agricolă. Nimeni nu a cerut măcar aprobarea de subconcesionare de la ADS, neputând invoca, probabil, motive temeinice, pentru a obţine o derogare de la contract.

Legea concesiunii, încălcată

Pe 23 aprilie 2013, Direcția Generală de Control și Antifraudă (DGCA) din cadrul Ministerului Agriculturii a solicitat ADS să verifice dacă, pe perioada derulării contractului de concesiune, „s-a solicitat acordul privind încheierea de către acesta de contracte cu terți, așa cum prevede contractul”. Răspunsul a venit în aceeaşi zi – „nu există nicio solicitare din partea concesionarului referitoare la încheierea unor contracte cu terţi”.  În altă ordine de idei, este puţin probabil că o astfel de derogare putea fi acordată, deoarece normele legii privind regimul concesiunilor (219/1998) sunt cât se poate de stricte: „Concesionarul are obligaţia de a exploata în mod direct bunurile, activităţile sau serviciile publice care fac obiectul concesiunii,fără a putea subconcesiona unei alte persoane, în tot sau în parte, obiectul concesiunii”.

CE cere pedeapsă dublă

Potrivit regulamentelor Comisiei Europene, atunci când se constată că diferenţa dintre suprafaţa declarată şi cea reală este mai mică de 30%, firma este sancţionată cu scăderea dublului sumelor încasate pentru diferenţa incorectă. Deoarece cele 1250 de hectare concesionate de ADS lui Văleanu reprezintă 22,06% din totalul subvenţiilor încasate de Agrofam Prod, (inclusiv pentru terenul dat lui Văleanu) inspectorii APIA au calculat că firma lui Poienaru este bună de plată cu 1,72 de milioane de lei, numai pentru 2007, an pentru care au şi emis titlu executoriu. Rămâne de văzut la cât se va ridica devizul total, nu doar cel pe anul 2007, deoarece firma lui Ștefan Poienaru a beneficiat, an de an, de toate subvențiile acordate de APIA pentru exploatarea agricolă a celor 2000 de ha teren proprietatea statului. Firma a încasat ilegal subvenţia, în condiţiile de mai sus, timp de 8 ani (2005 – 2013), caz în care despăgubirile datorate statului ar depăşi cu mult 13 milioane de lei, numai pentru „contractul Văleanu”. Este greu de dat o explicaţie (legală – n.n.) cum de nici ADS, nici vreo altă structură din Ministerul Agriculturii nu s-a sesizat şi nu a efectuat vreun control în acest caz.

Poienaru nu răspunde

Ştefan Poienaru a refuzat să răspundă întrebărilor reporterilor şi a cerut un document scris. El nu a vrut să ne spună dacă a plătit sau intenţionează să plătească suma imputată de APIA, sau dacă va contesta titlul executoriu, întrebări directe la care putea răspunde fără nevoia de a se documenta.

Un milionar controversat

Ștefan Poienaru este un cunoscut inamic al ADS, cu care s-a judecat în mai multe rânduri, ajungându-se inclusiv la numeroase plângeri sau denunţuri penale, privind exploatarea în afara legii a unor mari suprafeţe de teren. În 2012 SC Vitifam SRL Feteşti, o altă firmă controlată de Poienaru, a pierdut irevocabil procesul prin care îşi disputa arendarea de la Agenţia Domeniilor Statului a 8.400 de hectare de teren din extravilanul localităţii Stelnica, cu firma A&S International 2000. În urmă cu două luni, Înalta Curte de Casaţie a respins şi contestaţia în anulare a SC Vitifarm. Presa a semnalat că în această cauză ar fi intervenit fostul şef al comisiei de agricultură Stelian Fuia, ulterior ministru al agriculturii. „Conform prevederilor legii 268/2001, ADS trebuie să concesioneze suprafaţa sus-menţionată, prin atribuire directă, lui SC Vitifam SRL Feteşti şi nu lui SC A&S International 2000” îi scria Stelian Fuia lui Valeriu Tabără, ministrul de atunci al agriculturii. Între timp, Stelian Fuia a intrat în atenţia procurorilor anticorupţie, care i-au deschis mai multe dosare penale în legătură cu devalizarea Staţiunii de Cercetare Dezvoltare pentru Plante Medicinale şi Aromatice Fundulea (Staţiunea Fundulea).

facebooktwittergoogle_plusredditpinterestlinkedinmail

Comments are closed.