Puterile baronilor locali, amputate de la centru. CONSTANȚA PIERDE BANI

puteri

În anul 2015, banii pentru primării vor fi alocați direct de către Guvern, și nu pe plan județean, ca până acum. Noua regulă slăbește puterea președinților consiliilor județene și introduce bugete minime pentru fiecare tip de localitate.

Parlamentul și Guvernul au eliminat  preşedinţii de consilii judeţene din schema alocării fondurilor către primării, stabilind că banii vor fi alocați direct de către Ministerul Finanțelor. Astfel, Guvernul a alocat, recent, prin hotărâre, 2.539.910.000 de lei pentru echilibrarea bugetelor locale, adică în jur de 577 de milioane de euro.   „Ingerinţa politică a fost redusă la minimum. Nu vor mai fi consilii judeţene sau consilieri judeţeni care vor stabili bugetul pentru fiecare comună”, a comentat Darius Vâlcov.

Hotărârea de Guvern a fost posibilă după ce, prin Legea bugetului, a fost introdusă, pentru 2015, o derogare de la Legea finanțelor publice locale. Legea menționată prevede repartizarea sumelor la nivel județean de către consiliie județene și direcțiile finanțelor publice locale, ținând cont de populația unității administrativ-teritoriale, suprafața din intravilan sau capacitatea financiară a unităţii administrativ-teritoriale. În 2015, în premieră,  fiecare tip de primărie va avea dreptul la un buget minim. „ Nici o comună nu va avea un buget mai mic de 1,5 milioane de lei, nici un oraş nu va primi sub 6 milioane, nici un municipiu mai puţin de 20 de milioane de lei, nici un municipiu reşedinţă de judeţ sub 50 de milioane de lei şi nici un Consiliu Judeţean sub 80 de milioane de lei”, a explicat ministrul Finanţelor, Darius Vâlcov. Dacă nu își va asigura acest buget din venituri proprii, diferența va fi compensată de Guvern din sume provenite din impozitul pe venit și taxa pe valoarea adăugată. Alocările bugetare vor ţine cont în proporţie de 55% de numărul de locuitori, 15% de suprafaţă şi 30% de lungimea drumurilor comunale şi judeţene.

Efectele schimbării regulilor

Modificările au fost propuse de ministrul Dezvoltării, Liviu Dragnea, și de cel al Finanțelor, Darius Vâlcov, și susținute de parlamentari din toate partidele.

Care vor fi efectele schimbării regulilor privind alocarea banilor? Pe de o parte, scăderea influenței președinților consiliilor județene. Președintele Uniunii Naționale a Consiliilor Județene (UNCJR), Marian Oprișan (PSD), șef al CJ Vrancea, evită să își exprime, deschis, nemulțumirile. „Dacă această hotărâre de Guvern va avea ca rezultat reducerea decalajelor dintre județele sărace și cele bogate, este benefică. Dacă hotărârea a avut ca scop doar ocolirea consiliilor județene, nu comentez”, afirmă Oprișan. El recunoaște că de multe ori primarii din Opoziție au reclamat alocarea discreționară a fondurilor. „Nu există județ în care să nu fie astfel de reclamații. Când ești în opoziție spui o grămadă de lucruri care nu sunt adevărate”, este explicația șefului CJ. Vrancea.

În schimb, vicepreședintele CJ Bihor, Ioan Mang, este de părere că formula „automatizată” este mai bună, prin stabilirea de plafoane minime pentru fiecare tip de localitate. „Cred că este o măsură bună. Nici un primar nu mai trebuie să se roage de conducerile consiliilor judeţene la nivel naţional şi în CJ e un subiect care nu trebuie să se mai dezbată. Miza a scăzut foarte mult, pentru că banii vin de la Guvern şi CJ Bihor nu mai împarte bani către primării. Banii se împărţeau politic, nu pe bază de nevoi. Practic, ce s-a luat în acest moment este poziţia de baron local”, a declarat  Ioan Mang.

Cine câștigă, cine pierde

La ce trebuie să se aștepte românii, dincolo de slăbirea politică a președinților de consilii județene? Ministrul Finanțelor, Darius Vâlcov,  are o perspectivă optimistă: peste 2.000 de localităţi, din zone defavorizate, vor avea o creştere majoră a bugetelor. Vâlcov a arătat că există o localitate cu majorare chiar de 900%, respectiv de la un buget de 150.000 lei la unul de 1,5 milioane lei. “Aplicând această formulă timp de cel puţin 4 ani de zile, primarii şi preşedinţii de consilii judeţene nu vor mai avea, inclusiv cei din zonele sărace, nici un motiv pentru care în anul 2018 să nu avem în toate localităţile apă, canal şi sistemul de educaţie în sensul reabilitării şi modernizării şcolilor”, a afirmat Vâlcov.

În schimb, Gheorghe Dragomir (PNL), membru în comisia de buget-finanțe a Camerei Deputaților, recunoaște că pot exista și efecte negative. „Noua regulă asigură funcționarea tuturor unităților administrativ-teritoriale prin introducerea pragurilor minime. Vor câștiga localitățile mici, în primul rând comunele, și vor pierde orașele mijlocii. Orașele mari nu vor fi afectate pentru că își asigură bugetele din venituri proprii”, estimează Gheorghe Dragomir. El consideră că vechea formulă era ineficientă.  „Alocarea banilor depindea de pixul președintelui consiliului județean și, de multe ori, formula din lege era ocolită. Acum, prin existența unor plafoane, acestea nu pot fi ocolite”, susține deputatul PNL.

Iulia Nosa (PSD), vicepreședinte al comisiei de buget susține că noua formulă este bazată pe „ideea solidarității dintre autoritățile locale”. „Ideea amendamentului a fost de a asigura un minim pentru funcționarea fiecărei unități administrativ-teritoriale. Vechea formulă dezavantaja anumite comunități locale pentru că unul dintre criterii era colectarea de venituri. Dacă într-o anumită zonă forța de muncă este mai puțin ocupată, veniturile sunt mai mici”, a explicat Nosa.

Cum s-au împărțit banii

De altfel, hotărârea de Guvern direcționează cele mai mari sume către județe care au probleme de natură economică și unde este grupat electoratul PSD.

Cei mai mulți bani au fost alocați către județul Olt și localitățile aferente – 167.822.000 de lei. De asemenea, pentru Vaslui au fost alocați 151.748.000 de le, iar pentru Suceava – 150.640.000 de lei. Pentru localitățile din Vâlcea, Ministerul Finanțelor a alocat 150.514.000 de lei, iar pentru Mehedinți – 145.072.000 de lei.  Nu lipsește din topul județelor fruntașe Teleormanul, de unde provine ministrul Dezvoltării Liviu Dragnea, pentru ale cărui localități au fost alocați 142.836.000 de lei. Cei  mai puțini bani pentru echilibrarea bugetelor au ca destinație câteva localități din județul Ilfov – 39.710.000 de lei. Alte județe pentru care s-au alocat bani puțini sunt Brașov – 57.002.000 de lei, Sibiu – 61.211.000 de lei,  Constanța – 64.370.000 de lei, sau Brăila – 74.894.000 de lei.

Sursa: Romanialibera.ro

facebooktwittergoogle_plusredditpinterestlinkedinmail

Comments are closed.