Justitia- ca un viol in serie…

doina_stanciu

Cazul Marianei Rarinca, noul simbol al manipulării împotriva Justiției, va declanșa explozii în lanț în rândul Mafiei Pesediste care încă macină din interior sistemul judiciar. La ceea am asistat zilele acestea se numește manipulare crasă. Însă nu trebuie să ne limităm doar la a o constata și atât, scrie comisarul.ro.

Modul perfect în care sunt respectați anumiți pași arată că mecanismul a fost pus la cale cu mult timp înainte. Începând cu repartizarea dosarului la cei doi judecători care au dat hotărârea de achitare. Făcând o scurtă paranteză v-am întreba dacă vă mai aduceți aminte de criza grevei foamei a nenorocitei de neveste de securist de la CARACAL. Care a produs emoție în toată țara. O vedeți astăzi pe această nenorocită ce face, după ce a fost adusă de Voiculescu în Parlament? Din mânuța ei, cu care-și mângâie mulțumită securistul pensionar de acasă, au plecat cam toate modificările la legile anticorupție. Vi se pare o întâmplare?

Ei, bine, oameni buni, nici jelania perfidă pe care o vedeți acum curgând precum lava fierbinte peste creierele năucite de propagandă, nu este o întâmplare. Este același mod de operare. Iar scrisoarea perversă a lui Tăriceanu, menită să genereze un răspuns perfect prostesc al președintelui Iohannis, a avut rolul de a oficializa acest caz, prin implicarea celei mai înalte instituții din stat. De acum încolo nu mai vorbim despre delirul lui Gâdea, Badea, luju, Orban, Medelin Voicu și scârba de Dobrițoiu ori prostovanul de Ghișe sau gelatina de Daniel Barbu & company de la Ion Cristoiu până la Evz și B1 TV, vorbim despre Iohannis și Tăriceanu. Pentru ca oamenii, acasă, să spună cu jumătatede gură: Dacă și președintele a spus ce a spus înseamnă că ceva nu e în regulă, o scaldăși el cum poate, că, deh, nu poate să spună adevărul… Nu urlă ăia degeaba!

În realitate, stimații noștri cititori, avem de-a face cu un rapt ordinar. Din partea unor șobolani. Pentru că miza a devenit uriașă. Toți șobolanii, de la Dragnea până la Mazăre și tata-socru și Hrebenciuc vor ajunge la COMPLETUL DE 5 de la Înalta Curte. El este miza. Iar războiul este pe termen lung. Mandatul Liviei Stanciu expiră la anul. Miza este stoparea lui. Să nu fie prelungit. Iar cozile de topor, adică judecătorii Risantea Găgescu și Damian Dolache, au fost instrumentele perfecte.

Judecătoarea Risantea Găgescu este sluga de casă a familiei Jipa. Ea, Florina Jipa, fostă judecătoare și om de casă a lui Vadim Tudor, pe care îl venerează, acum senatoare. Care se ocupă cu miruirea lui Dan Șova în Senat. El, Cristian Jipa, încă judecător, implicat în Dosarul lui Cătălin Voicu. Doamna Risantea Găgescu este și protejata unei alte mari vedete ale justiției de tip pesedist, judecătoarea Viorica Costiniu. De altfel, cei trei, Găgescu, Jipa și Costiniu, au scris împreună mai multe cărți. După cum puteți vedea AICI.

Biografia unui șobolan de justiție. Pe scurt

Florina Jipa a fost avocat până la Revoluţie şi a ocupat apoi, în perioada 1990-1997, funcţia de consilier la Ministerul Justiţiei. Între 1997 şi 2000 a fost judecător la Tribunalul Bucureşti, renunţând apoi la magistratură pentru o carieră politică sub umbrela PRM. Atunci a intrat în Camera Deputaţilor pe listele partidului condus de Corneliu Vadim Tudor. După trei mandate ca deputat, Florina Jipa se află acum la primul mandat de senator şi la al patrulea partid. De la PRM a trecut în septembrie 2008 la PSD, formaţiune politică pe care a părăsit-o în octombrie 2012, când s-a alăturat grupului independenţilor. A intrat apoi în Senat din partea PP-DD, iar în decembrie 2013 a trecut la UNPR. În prezent este membru al Comisie Juridice din Senat.

Florina Jipa este căsătorită cu Cristian Jipa, judecătorul al cărui nume a apărut în dosarul lui Cătălin Voicu şi care a fost sancţionat de Consiliul Superior al Magistraturii cu reducerea salariului timp de o lună pentru relaţia pe care a avut-o cu acesta. Cristian Jipa a recunoscut că a fost sunat pe data de 26 noiembrie 2009 de către senatorul PSD Cătălin Voicu care i-a cerut să se întâlnească la un restaurant. Judecătorul a spus că nu a refuzat întrucât avea o obligaţie morală faţă de Cătălin Voicu, care i-a salvat o dată viaţa. Cristian Jipa a precizat că, în urmă cu câţiva ani, a suferit o criză şi a fost internat de urgenţă, însă risca să moară pentru că spitalul la care a fost dus nu avea aparatură. Soţia sa, Florina Jipa, a apelat atunci la ajutorul senatorului Voicu, care l-a mutat în alt spital.

În privinţa întâlnirii de la restaurant- la care a participat şi senatorul Alexandru Mazăre – judecătorul a mai precizat că a primit un bilet de la senatorul Voicu pentru a afla numărul completului şi numele judecătorilor şi că a luat biletul pentru că informaţiile solicitate erau publice: “Am avut un moment de cumpănă. Acum îmi vine să-mi dau pumni în cap”.

Judecătorul Damian Dolache este ginerele lui Stelian Duțu, fostul președinte al CJ Constanța, fost peremist-ce coincidență, nu?- achitat și el într-un dosar de corupție. Acum este erou la Antena 3. Însă cretinii de acolo, zăpăciți de iureșul acuzațiilor pe care trebuie să le arunce în alt cap, uită că tocmai ei spuneau despre Dolache, acum un om de toată isprava, că trebuiasă intervină într-un dosar al ununi director de la ANAF, după cum puteți citi AICI.

Dosarul Rarinca

TROMPETELE se laudă că au urmărit procesul. Mint cum respiră. La Tribunalul București cauza nici nu are trecut numele vreunei părți. Dosarul este aproape de negăsit. La Tribunal, procesul s-a desfășurat în 6 termene, iar doamna Rarinca a avut avocat, chiar dacă a fost din oficiu. Scrie tot în hotărâre. Plus, doamna a primit 60 de zile de muncă în folosul comunității. Nu prea se vorbește de asta. Amănunte AICI.

DNA a făcut recurs. Și nu numai…

Schimbul de replici dintre şefa ÎCCJ, Livia Stanciu, şi judecătoarea Risantea Găgescu de la interviul CSM pentru promovarea la Instanţa Supremă este invocat de Direcţia Naţională Anticorupţie în contestaţia de anulare formulată în cazul Marianei Rarinca, susţin surse judiciare. DNA a depus la Curtea de Apel Bucureşti o contestaţie în anulare în dosarul în care a fost achitată Mariana Rarinca, femeia care a fost acuzată că a şantajat-o pe Livia Stanciu.

CAB urmează să judece contestaţia în anulare pe data de 24 iunie.

DNA invocă în demersul său art. 426 alin. 1 lit. d) teza a II-a Cod procedură penală, respectiv incompatibilitatea judecătorului Risantea Găgescu, din perspectiva art. 64 alin. 1 lit. f) Cod procedură penală, în sensul că există o suspiciune rezonabilă că imparţialitatea judecătorului ar fi putut fi afectată.

În acest sens, procurorii anticorupţie aduc mai multe argumente, unul dintre acestea fiind, potrivit unor surse judiciare, schimbul de replici, din data de 16 mai 2013, cu ocazia şedinţei publice a plenului CSM, între şefa ÎCCJ, membru de drept al Consiliului, şi judecătorul acestei cauze – Risantea Găgescu, care a candidat pentru funcţia de judecător la Secţia penală a Instanţei Supreme, ataşând transcrierea şi înregistrarea audio-video a interviului.

Aceleaşi surse au arătat că dialogul direct dintre cele două a fost pe subiectul ce înţelege judecătoarea Risantea Găgescu prin eroare judiciară, discuţia plecând de la situaţii ipotetice. Potrivit procurorilor, convingerile personale ale judecătoarei respective au părut confuze în raport cu eroarea judiciară şi cazurile de casare, pe care le confundă şi creează ideea clară că o soluţie de achitare este rezultatul erorii judiciare:

“Stanciu Livia: … Da, asta vă întrebam: ce înţelegeţi prin eroare judiciară dvs? Ca să înţeleg şi eu…
Găgescu Risantea: Mă scuzaţi, nu m-am referit la calea extraordinară de atac. Să văd că probele din dosar conduc spre achitare. Poate m-am exprimat eu greşit.
Stanciu Livia: Sau invers.
Găgescu Risantea: Sau invers – condamnările. Deci este singura… dar foarte rar, cred că sunt situaţiile foarte rare. Numai atunci aş face opinie separată…”.

Procurorii mai susţin, precizează sursele citate, că judecătoarea a dispus la al doilea termen de judecată (22 aprilie 2015) interpelarea Marianei Rarinca, în sensul dacă insistă în solicitarea de schimbare a încadrării juridice din infracţiunea de şantaj în cea de hărţuire, deşi aceasta a formulat o cerere scrisă care a fost depusă la dosarul cauzei chiar la primul termen. Ulterior, în sentinţa de achitare, instanţa nu s-a mai pronunţat pe cererea de schimbare a încadrării juridice, fie în sensul admiterii, fie în sensul respingerii.

La acelaşi termen de judecată, procurorul a solicitat efectuarea unei adrese pentru a fi comunicat stadiul dosarului în raport cu martorul Conrad George Olaru, care şi-a schimbat în cursul judecăţii declaraţiile şi faţă de care s-a formulat sesizare din oficiu pentru mărturie mincinoasă la 17 decembrie 2014, însă cererea a fost respinsă de către instanţă ca neconcludentă cauzei.

Un alt argument adus se referă la faptul că Risantea Găgescu a dispus, la acelaşi termen, efectuarea unei adrese către Livia Stanciu pentru ca aceasta să formuleze precizări cu privire la cererea de schimbare a încadrării juridice, motivat de faptul că potrivit art. 208 alin. 3 Cod penal acţiunea penală se pune în mişcare la plângerea prealabilă a persoanei vătămate, deşi potrivit dispoziţiilor citate era necesar a fi citată cu menţiunea dacă înţelege să depună plângere prealabilă.

DNA consideră că prin acestea judecătoarea respectivă s-a antepronunţat şi că avea deja formată convingerea cu privire la soluţia pe care intenţiona să o dispună în cauză.

Însă lucrurile nu se vor opri aici…

sursa: comisarul.ro

facebooktwittergoogle_plusredditpinterestlinkedinmail

Comments are closed.