Jaful ADS pe litoral: 5 milioane de euro, gaură în agricultura de stat

IMG_1939
Sute de funcţionari corupţi, procurori şi chiar secretari de stat implicaţi în afaceri ilegale. Agenţia Domenilor Statului a fost, încă de la înfiinţare, o vacă de muls pentru guvernanţi. La 12 ani de la înfiinţare dintr- un portofoliu de sute de intreprinderi agricole nu a mai rămas nimic. De fapt au rămas datoriile pe care societăţile din portofoliul ADS le- au strâns ani la rând. Agenţia Domeniilor Statului nu a reuşit să termine privatizarea agriculturii pe litoral. De aproape trei ani instituţia nu a mai reuşit să vândă nici un activ deţinut pe litoral, însă continuă să administreze o mulţime de ferme fantomă de la malul mării. Potrivit bazei de date ADS, statul deţine 14 intreprinderi cu profil agricol în judeţul Constanţa, toate aflate în proces de lichidare. Valoarea totală a acţiunilor la aceste firme se ridică la nu mai puţin de 23 milioane de lei, respectiv 5,2 milioane euro. La 11 dintre acestea ADS controlează pachete majoritate de acţiuni iar la restul este acţionar minoritar. Cea mai importantă dintre intrepriderile în lichidare de pe litoral este societatea Munca Ovidiu. Cu un capital de peste 4, 4 milioane de lei, fosta fabrică de sucuri naturale împlineşte în acest an opt ani de la intrarea oficială în faliment. Soceitatea a fost pasată de- a lungul timpului ba la ADS, ba la Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului, nici una dintre cele două instituţii nereuşind să rezolve probleme financiare ale fabriciii, darămite să o şi privatizeze. La începutul anilor 2000 Munca Ovidiu a acumulat datorii uşiaşe sub administrarea ADS. Din cauza restanţelor fabrica a fost transferată la AVAS, unde nu a făcut mulţi purici la privatizare. În 2005 AVAS a aprobat falimentul societăţii, după care aceasta a reintrat în portofoliul ADS. A doua mare intreprindere pe lista falimentului este SC Agroind Tour. Cu un capital asemănător cu Munca Ovidiu, societatea administa mai multe ferme în judeţ. SC Agroind Tour a falimentat cam în aceeaşi perioadă cu Munca Ovidiu şi tto pe mâna statului. Principalii creditori au fost furnizorii de utilităţi, la acea vreme tot companii de stat. Pe listă urmează Cellam Amzacea, Ceres Mihail Kogălniceanu, Cerlim Cogealac, Cezotor Tortomanu şi multe alte nume odinioară cunoscute în domeniul agricol. Interesant este faptul că, deşi se află de ani buni în lichidare, ADS şi lichidatorii nu au reuşit să ducă la bun sfârşit procedurile falimentului, astfel că fermele- fantomă continuă să existe pe hărtie. În realitate, din ferme nu a mai rămas nimic pentru că, ce nu a reuşit să distrugă statul a încăput pe mâna hoţilor.

IMG_1972

180 de plângeri penale, nici un funcţionar după gratii

De departe cel mai grav caz de corupţie din ADS s- a consumat la începutul anilor 2000.
180 de angajaţi ai ADS au fost cercetaţi penal, în baza unor plângeri formulate între anii 2000- 2004 pentru diverse fapte de corupţie. Nici unul nu a fost condamnat, ba mai mult majoritatea au fost repuşi pe funcţie. Poate nu s- ar fi întâmplat aşa dacă în dosarele ADS nu au existat intervenţii cel puţin caudate ale unor persone care ar fi trebuit să acţioneze în interesul statului, dar au procedat invers.

„Suveica” procurorilor

Jurnaliştii ziarului „Atac” au descoperit recent un caz deosebit de grav la direcţia centrală ADS în care sunt implicaţi procurori. Potrivit „Atac”, Agenţia Domeniilor Statului a concesionat un teren agricol de peste 8.000 de hectare, unei societăţi comerciale, SC Vitifam SRL, din Feteşti. Pentru că acelaşi teren era dorit şi de o altă societate, care-l avusese concesionat anterior, s- a ajuns la proces. După mai multe înfăţişări, Curtea de Apel Bucureşti a stabilit că terenul revine Vitifam. ADS a ieşit astfel în câştig, preţul primit ca redevenţă fiind mai mare decât cel oferit de societatea concurentă. Numai că lucrurile au luat o întorsătură nefericită pentru statul roman. Jurnaliştii de la „Atac” susţin că Mihaela Cozmaciuc, procuror în cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti, a făcut recurs în acest proces împotriva intereselor statului. Potrivit ziarului, în urma acţiunii în instanţă statul român va pierde peste 20 milioane euro. La rândul său societatea Vitifram a depus plângere la Inspecţia Judiciară a CSM şi împotriva procurorului Mihaela Cozmaciuc de la Parchetul Curţii de Apel Bucureşti. În această plângere se arată cum procurorul Mihaela Cozmaciuc a promovat calea de atac a recursului „cu nerespectarea vădită a dispoziţiilor legale”. Este vorba tot de dosarul 1281/2/2008, în care A&S Internaţional 2000 SRL are calitate de intervenient în interesul ADS. “La sesizarea intervenientei A&S Internaţional 2000 SRL, procurorul Mihaela Cozmaciuc a promovat calea de atac a recursului împotriva deciziei civile nr.270/16.06.2011. În acest scop, magistratul nu a studiat nici actele dosarului, nici hotărârea recurata în vederea stabilirii necesităţii (ca urmare a unor vicii de legalitate a acestei hotărâri) şi oportunităţii (prin prisma protejării intereselor statului român faţă de care are această obligaţie) promovării recursului, ci doar a preluat în mod fidel argumentele invocate prin recursul promovat de intervenienta A&S (…) Recurentul, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti prin procurorul Mihaela Cosmaciuc formulează pe calea de atac a recursului inclusiv critici care vizează temeinicia deciziei recurate, acesta nefiind mulţumit de modalitatea în care instanţa de apel a interpretat şi valorificat probatoriul administrat în cauză”, se arată în sesizarea făcută la CSM de conducerea Vitifram SRL. În sesizare, se mai arată faptul că procurorul Mihaela Cozmaciuc „şi- a exercitat profesia cu gravă neglijență, cea ce a condus la o gravă eroare judiciară” şi că “procurorul a promovat o cale de atac vădit neîntemeiată (…) cu nerespectarea principiilor elementare de drept şi ale normelor procesuale în materia recursului”. Aceasta nu este singura decizie cel puţin ciudată a procurorului. Potrivit anchetei „Atac”, în cazul „Brumărescu vs. România”, intervenţia procurorului Cozmaciuc a fost calificată de CEDO o încălcare a dreptului la un proces echitabil.

Averea familiei Cozmaciuc

“Doamna procuror și soțul său , avocat, au reușit să strângă, împărțind dreptatea și aplicând legea, o avere de invidiat. Rubricile din declarațiile de avere au devenit, cu fiecare an, insuficiente pentru realizările cuplului. Ca să nu bată prea tare la ochi, descoperim și o stratagemă folosită de către mulți funcționari care trebuie să-și justifice, cumva, veniturile exagerate: o persoană care i-a împrumutat cu sume mari. În cazul nostru, o persoană fizică ce a împrumutat- o pe doamna procuror cu peste 100.000 de euro. .. Oare este moral si legal ca un procuror sa imprumute bani de la un avocat, in speta de fata fiind vorba despre avocatul Puiu Mihail, acesta fiind asociat cu avocatul Cozmaciuc Cezar nimeni altul decat soţul doamnei procuror”, se mai arată în ancheta ziarului „Atac”.

facebooktwittergoogle_plusredditpinterestlinkedinmail

Comments are closed.