Curtea de Apel Bucureşti: interceptarea convorbirilor lui Patriciu a fost legală, faptele lui afectau siguranţa naţională

 Interceptarea convorbirilor lui Dinu Patriciu în dosarul Rompetrol a avut bază legală, pentru că faptele comise de acesta afectau siguranţa naţională, arată Curtea de Apel Bucureşti în motivarea deciziei de condamnare, precizând că instanţa civilă a greşit când i-a dat despăgubiri pentru interceptări ilegale.

CONGRESUL EXTRAORDINAR AL PNL

În dosarul Rompetrol, Curtea de Apel Bucureşti a pronunţat în 7 octombrie decizia definitivă, instanţa dispunând condamnări la pedepse cu închisoarea între doi ani şi şi şase ani de închisoare, cu executare sau cu suspendare, pentru 11 persoane. În cazul lui Dinu Patriciu, trimis şi el în judecată în dosarul Rompetrol, instanţa a constatat încetarea procesului penal, ca urmare a decesului acestuia în 19 august. Judecătorii Curţii de Apel Bucureşti (CAB) arată, în motivarea deciziei de condamnare, că interceptările convorbirilor telefonice dispuse în dosarul Rompetrol au avut bază legală, precizând că a fost verificată amănunţit legalitatea acestora. Instanţa a constatat, în urma analizei judiciare, că decizia irevocabilă a instanţei civile, prin care s-a stabilit despăgubirea lui Dinu Patriciu pe motiv că ar fi fost interceptat ilegal, este greşită. “Contrar apărărilor formulate de intimaţii inculpaţi în cauză, care au invocat nelegalitatea interceptărilor şi au solicitat excluderea lor, Curtea constată … că interceptarea convorbirilor telefonice purtate de inculpatul Patriciu Dan Costache a fost autorizată în baza ordonanţei nr. 002034 din 31.10.2003, emisă de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Cabinet Procuror General, mandat solicitat în conformitate cu dispoziţiile Legii nr. 51/1991 privind siguranţa naţională a României şi hotărârii 0034/2004 a Consiliului Suprem de Apărare a Ţării”, se arată în motivarea deciziei, făcută publică vineri.

În ce priveşte dosarul civil, judecătorii CAB au precizat că în 7 aprilie 2006, în timp ce se afla sub urmărire penală în dosarul Rompetrol, Dinu Patriciu a solicitat daune morale pentru că i-ar fi fost interceptate ilegal convorbirile telefonice, în perioada 2003-2004. Cererea a fost admisă prin sentinţa civilă din 11 mai 2007 pronunţată de Tribunalul Bucureşti, rămasă definitivă prin respingerea apelului (cu opinie separată) şi irevocabilă prin decizia din 18 februarie 2011 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie Secţia Civilă şi de Proprietate Intelectuală. Instanţa civilă a reţinut, în esenţă, existenţa “faptei” de ascultare a convorbirilor telefonice purtate de la posturi telefonice private sau afectarea vieţii private, săvârşită “cu încălcarea art.3 din Legea 51/1991”. “Dincolo de soluţia instanţei civile, care potrivit art. 28 Cod procedură penală nu poate avea niciun efect în faţa instanţei penale, Curtea observă că inculpatul Patriciu Dan Costache a recurs la aceeaşi manieră de a-şi premedita apărările precum «preconstituirea» de «opinii legale» ca şi în cazul Creanţei Libia”, a precizat instanţa CAB.

Rompetrol-Rafinare1Creanţa Libia şi privatizarea Petromidia- atentat la siguranţa naţională

Judecătorii de la Curtea de Apel Bucureşti au stabilit că interceptarea convorbirilor elefonice ale lui Patriciu a avut bază legală, în condiţiile în care faptele comise de omul de afaceri în legătură cu Creanţa Libia şi cu procesul de privatizare şi postprivatizare a Petromidia (cu privire la care cercetările au fost disjunse) sunt de natură a aduce atingere siguranţei naţionale a statului, astfel că nu se poate reţine încălcarea articolului 3 din Legea 51/1991. Mai mult, judecătorii au arătat că baza legală a efectuării interceptărilor telefonice la data reţinută a comiterii faptelor din dosarul Rompetrol, “chiar în condiţiile în care instanţa de contencios european a reţinut lipsa de previzibilitate a Legii 51/1991 privind siguranţa naţională a României, a fost validată, la acea dată, prin decizia Curţii Constituţionale nr.766/16.01.2007, publicată în Monitorul Oficial nr.25 din 16.05.2007, în sensul că măsurile de supraveghere în cazurile reglementate de Legea 51/1991 rămân supuse procedurii impuse de art. 13 din legea specială, care nu au fost abrogate implicit şi nici modificate”. “Aşa fiind, interceptarea convorbirilor telefonice efectuate în baza art. 13 din Legea 51/1991 privind siguranţa naţională a României nu poate fi privită de Curte ca un mijloc de probă nelegal obţinut cu consecinţa că proba nu poate fi folosită în procesul penal. Interceptarea convorbirilor telefonice ale inculpatului Patriciu Dan Costache a avut bază legală, fiind respectate prevederile procesual penale existente la momentul constatării infracţiunilor”, au mai notat judecătorii în motivare. Instanţa a mai aprecizat că, prin interceptarea convorbirilor, “s-au constatat elemente de fapt care, în opinia Curţii, au fost de natură să confirme, o dată în plus, existenţa faptelor astfel cum rezultă, dincolo de orice îndoială, din toate celelalte probe administrate”. “Aşa cum s-a subliniat, convorbirile telefonice interceptate astfel cum sunt redate prin notele aflate la dosarul cauzei oferă o bază factuală puternică, având în vedere că detaliile operaţiunilor predeterminate, manipulative cu referire la preţul, volumul, modul de introducere a ordinelor de tranzacţionare conţinute în comunicările purtate de inculpatul Patriciu Dan Costache se reflectă fidel în documentele puse la dispoziţie de Bursa de Valori Bucureşti cu privire la tranzacţiile acţiunilor simbol RRC, în perioada infracţională reţinută”, se mai arată în motivarea judecătorilor de la CAB. Instanţa a menţionat că Patriciu şi ceilalţi inculpaţi nu au contestat elementele de fapt din conţinutul discuţiilor prezentate, “ci au reacţionat identic, invocând încălcarea drepturilor cetăţeneşti şi faptul că interceptările sunt nelegale”.

srs

“Lotul” Patriciul, după gratii

În dosarul Rompetrol, activitatea infracţională a inculpaţilor a fost analizată de procurorii DIICOT sub două aspecte: creanţa Libia şi manipularea pieţei de capital.

În 28 august 2012, Dinu Patriciu a fost achitat de Tribunalul Bucureşti în dosarul Rompetrol, în care procurorii au cerut pedeapsa maximă, de 20 de ani de închisoare, pentru mai multe infracţiuni, printre care delapidare, spălare de bani şi manipularea pieţei de capital prin tranzacţii sau ordine de tranzacţionare care ar putea da semnale false sau care induc în eroare în legătură cu cererea, oferta sau preţul instrumentelor financiare şi care menţin, prin acţiunea uneia sau a mai multor persoane acţionând împreună, preţul unuia sau al mai multor instrumente financiare la un nivel anormal ori artificial. Totodată, instanţa i-a achitat atunci şi pe ceilalţi 12 inculpaţi. Decizia a fost contestată de procurori şi de inculpaţi la Curtea de Apel Bucureşti, care în 7 octombrie a dat decizia definitivă în cauză. Instanţa i-a condamnat la pedepse cu executare pe Sorin Roşca Stănescu, senator la data condamnării, care a primit doi ani şi patru luni de închisoare, pe fostul ministru Sorin Pantiş – doi ani şi opt luni, pe Alexandru Bucşă, administrator şi director economic al Rompetrol la data faptelor – şase ani, pe Florin Iulian Aldea, agent de servicii de investiţii financiare, reprezentant al SSIF Alpha Finance la data faptelor – cinci ani, pe Claudiu Simulescu, agent de servicii de investiţii financiare şi reprezentant SSIF Eastern Securities la data faptelor – patru ani, pe Petrică Grama, fost şef al Direcţiei Generale a Bugetului de Stat din Ministerul Finanţelor Publice – doi ani şi patru luni de închisoare. De asemenea, au fost condamnaţi la pedepse cu suspendare Irina Mihaela Popovici, fost vicepreşedinte al Comisiei Naţionale de Valori Mobiliare (CNVM), care a primit trei ani de închisoare, Gabriela Victoria Anghelache, fost preşedinte al CNVM – trei ani, Paul Gabriel Miclăuş, membru al CNVM la data faptelor – doi ani, Victor Eros, fost membru CNVM – doi ani, Cerasela Rus, agent de servicii de investiţii financiare şi trader la SSIF Alpha Finance la data faptelor – trei ani de închisoare. Elena Albu, fosta şefă a Corpului de Control al CNVM, a fost achitată. În dosarul civil, în 18 februarie 2011, Dinu Patriciu a câştigat procesul cu SRI, care a fost obligat de instanţa supremă să-i plătească omului de afaceri daune de 50.000 de lei pentru încălcarea dreptului la viaţă intimă în perioada în care i-au fost interceptate convorbirile telefonice. Instanţa supremă arăta, în motivarea deciziei, că interceptarea convorbirilor telefonice ale lui Patriciu şi antrenarea în acest scop a logisticii şi personalului unei instituţii a statului “sunt chiar elemente specifice faptei ilicite reţinute în sarcina pârâtului (SRI), aceea de interceptare ilegală a convorbirilor telefonice”. “Din cele arătate nu rezultă că instanţa de apel nu a procedat arbitrar sau discreţionar atunci când a menţinut cuantumul despăgubirilor la suma de 50.000 de lei şi a respins apelul prin care se cerea acordarea sumei de 1.325.000 de lei, ci a avut în vedere criterii pertinente şi obiective”, nota instanţa supremă în motivare.

Sursa Mediafax

facebooktwittergoogle_plusredditpinterestlinkedinmail

Comments are closed.