Arhiva: September 2019

Contrabandă în Portul Agigea

Captură uriaşă de ţigări de contrabandă în Portul Agigea. Poliţistii de frontieră au descoperit un container în care erau ascunse ţigarete în valoare de peste 5 milioane lei.

Containerul venea din Malta şi avea ca destinaţie finală Ucraina. Oamenii legii au verificat documentele de însoţire a mărfii şi au constatat că firma care cumpărase ţigările era una fantomă. Atunci când au deschis containerul, poliţiştii de frontieră au observat că au de a face cu un caz tras la indigo. În urmă cu trei săptămâni, aceeaşi firmă fantomă a mai trimis un container din Malta spre Ucraina, prin România. Intenţia traficanţilor era să fie pierdută urma containerelor prin întârzieri în diferite porturi europene. Ulterior ţigările ar fi ajuns în Marea Britanie unde erau vândute pe piaţa neagră la preţ dublu.

Marfa a fost confiscată şi va fi distrusă.

 

Consilier judeţean, în atenţia poliţiei

Consilierul judeţean Ecaterina Prodan a fost implicat marţi într-un accident rutier. Aceasta ar fi lovit  un copil care traversa strada pe trecerea de pietoni. Din fericire, victima a fost lovită uşor. Poliţia a demarat o anchetă.

Evenimentul s-a produs marţi, în jurul orei 11, pe bulevardul Lăpuşneanu. Părinţii unei eleve au reclamat la poliţie că fata lor în vârstă de 10 ani,  a fost acroşată pe trecerea de pietoni de o maşină la al cărei volan se afla Ecaterina Prodan. Oamenii susţin că după incident, şoferiţa a plecat mai departe şi a fost identificată ulterior. Ecaterina Prodan susţine că este nevinovată. Cazul a fost preluat de poliţiştii de la rutieră, care vor stabili  condiţiile în care s-a produs incidentul.

 

La Galaţi s-a privatizat malul Dunării

zin

Clientela politică din Galaţi se împroprietăreşte cu zeci de hectare pe malul Dunării, totul prin inginerii imobiliare orchestrate prin intermediul Primăriei Galaţi. Deja a fost aranjată retrocedarea pe malul fluviului a 90 de hectare de teren, revendicat în comuna Lieşti, la 50 km de Galaţi, pentru ca 36 ha să fie cumpărate de Primărie, iar restul să ajungă la „băieţii deştepţi” din politica gălăţeană.

Zona Zătun e situată pe malul Dunării, la 2 km în aval de Galaţi, în apropierea Cotului Pisicii, unde fluviul îşi schimbă cursul spre Tulcea.
Pe şosea, Zătunul e la 10 km de oraş. Pe fâşia de o sută de metri dintre dig şi albia Dunării este pădure, iar pe malul fluviului se află o zonă de câţiva metri de teren liber, o plajă fără nisip. Este ultima zonă de agrement de pe malul Dunării la care mai aveau acces gălăţenii. Din primăvară până toamna, zilnic sute de gălăţeni luau cu asalt acea zonă, pentru a-şi petrece timpul la pescuit, picnic şi plajă. Farmecul zonei e dat de faptul că în zonă nu sunt nici un fel de construcţii şi gălăţenii se simţeau cu adevărat în mijlocul naturii. Acum au apărut plăcuţe cu inscripţia “proprietate privată”, care îi avertizează că le este interzis accesul.
În 1997-1999, când primar al Galaţiului era actualul senator PC Eugen Durbacă, pe atunci membru PDSR, au avut loc câteva transferuri imobiliare dubioase. Şantierul Naval Galaţi, la acea vreme societate de stat, a obţinut, în baza HG 382/1997, proprietatea asupra unui teren de 7 ha situat pe malul Dunării, în zona Zătun, şi care nu avea nicio legătură cu construcţiile de nave.
Certificatul seria MO nr 3.753 a fost emis pe 27.10.1997 de Ministerul Industriei. Era perioada în care, înaintea privatizării, societăţile de stat obţineau proprietatea asupra pământului pe care funcţionau, majorându-şi capitalul social cu valoarea terenului. Suprafaţa de 7 ha a fost obţinută pentru că directorul de atunci al şantierului naval, Ion Mocanu, era un membru marcant al PDSR. A pus un cuvânt la obţinerea acelui teren şi directorul de atunci al FPS Galaţi, Horia Axinte (PNŢCD), pe care Mocanu îl crescuse ca şef de atelier la „Mecanicul Şef”. Pe terenul cu pricina nu era nicio construcţie, niciun utilaj al şantierului. În anii80, când producţia de nave duduia şi şantierul naval avea foarte multe Zona Zătun Este Ultimul Loc De Agrement In Care Nu Patrunseseră Manelelecomenzi, armarea a patru corpuri de navă, petroliere de 39.000 tdw, a fost amânată cu doi-trei ani. Pentru că nu mai aveau loc la danele şantierului, autorităţile PCR au hotărât ca cele patru petroliere să fie acostate la Zătun. Invocând acel episod, Ion Mocanu a „revendicat” terenul.

Cadoul Primăriei: jumătate de cartier

În iunie 1999, înainte de privatizarea şantierului, cele 7 ha au făcut obiectul unui schimb de terenuri.
Lângă Şantierul Naval se afla o parte din Cartierul Bădălan, un cartier pitoresc, de pescari şi navalişti, descris în romanul „Paznic la Turnul Babel”, al lui Grid Modorcea. În 1989, întregul cartier a fost demolat, acolo urmând să fie construite blocuri. Cum PCR a căzut de la putere, nu s-a mai ridicat niciun bloc şi terenul respectiv a rămas la stadiul de maidan. Prin hotărârea nr 134/22.04.1999, Consiliul Municipal Galaţi, dominat de colegii de la PDSR ai lui Mocanu şi Durbacă, a aprobat următorul schimb de teren: Primăria a cedat 7 ha din terenul fostului cartier şi a primit la schimb cele 7 ha de teren de pe malul Dunării. Astfel, municipalitatea a renunţat la jumătate din suprafaţa intravilană a fostului cartier Bădălan, preluând la schimb terenul extravilan din afara oraşului.

Câţiva ani mai târziu, cele 7 ha au stat la baza unei afaceri imobiliare. Două bucureştence de 80, respectiv 55 de ani, moştenitoarele familiei Alessiu, obţinuseră în instanţă retrocedarea a 90 ha de pădure în comuna Lieşti, la 50 km de Galaţi. Pentru că la Lieşti nu mai erau suprafeţe de pădure disponibile şi punerea în posesie era tărăgănată, cele două femei au ajuns la o înţelegere cu Nistor Munteanu, fost pădurar la Lieşti, care ştia cum se rezolvă o astfel de problemă. Munteanu a intrat în legătură cu câteva personaje influente din administraţie şi astfel a fost pusă la cale o suită de afaceri imobiliare.

36 ha pentru şantierele ISPA

Primarul Durbaca A Dat Jumatate Din Cartierul Badalan Pentru Un Extravilan1Primăria Galaţi avea nevoie de 36 ha pentru implementarea a două proiecte finanţate prin facilitatea europeană ISPA, construirea staţiei de tratare a apelor uzate şi a unei staţii de selectare şi reciclare a deşeurilor.
Locul în care fusese hotărâtă construirea celor două staţii era la intrarea în Galaţi dinspre Brăila, pe malul Siretului. Terenul de acolo era împădurit şi era în proprietatea statutului. Transferul celor 36 ha către Primăria Galaţi a fost rezolvat prin două HG, în care se spunea că predarea terenului de către Romsilva se va face imediat după ce municipalitatea achită taxele pentru scoaterea acestuia din regimul silvic, ceea ce însemna şapte miliarde de lei vechi. Fostul primar Dumitru Nicolae nu a plătit, sperând într-o rezolvare mai ieftină. Ulterior, când întârzierea începerii proiectelor ISPA putea duce la pierderea finanţărilor, primarul Galaţiului a vrut să plătească suma cerută, dar între timp, printr-un ordin de ministru, au apărut taxe de 40 de ori mai mari şi s-a ajuns la un nou blocaj.
Rezolvarea a venit de la doi consilieri municipali: Mihai Manoliu (PNL), în prezent şeful Poliţiei Locale Galaţi, şi Picu Apostol Roman (PC), în prezent director la „Cantina Săracilor” şi preşedintele PPDD Galaţi. Aceştia au pus la cale o inginerie imobiliară din care toată lumea avea să câştige. „Reţeta a fost următoare: retrocedarea celor 90 ha de pădure ale lui Nistor Munteanu urma să se facă la Galaţi, la 50 km de Lieşti. Din cele 90 ha, urma ca 36 ha să fie cumpărate de Primăria Galaţi, pentru proiectele ISPA. Primăria urma să îi dea lui Nistor Munteanu cele 7 ha pe care le deţinea pe malul Dunării, pentru ca ulterior, invocându-se comasarea proprietăţii, şi celelalte suprafeţe de pădure să îi fie retrocedate lui Munteanu, în principal tot în zona Zătun, dar şi într-o zonă apropiată celor 36 ha de la Siret, cum e zona de maxim interes imobiliar de la intrarea în Galaţi dinspre Brăila, unde au fost construite hypermarketurile Selgros şi Real”, ne-a declarat o sursă din Primăria Galaţi.

Teleportare la 50 km distanţă

La iniţiativa primarului Dumitru Nicolae, Comisia judeţeană de stabilire a dreptului de proprietate din Prefectura Galaţi a stabilit ca Nistor Munteanu să fie pus în posesie cu 36 ha pe malul Siretului.
A mai primit un teren ce aparţinea CLM Galaţi, în zona hipermarketului Selgros, a cărui valoare este de trei-patru milioane de euro, dar şi o suprafaţă de pământ în cartierul Micro 21, care a ajuns la cei doi consilieri, Manoliu şi Roman, care l-au donat bisericii Sf Atanasie Patelarie, din al cărei comitet parohial fac parte. Alte 10 ha i-au fost date lui Nistor Munteanu pe malul Dunării, pe amplasamentul celor 7 ha ale Primăriei. Ulterior, Munteanu a mai revendicat 22,4 ha, pe care le-a primit tot pe malul fluviului, pentru comasarea proprietăţii. După ce a intrat în posesia terenului, Munteanu l-a împărţit pe loturi de 1 ha şi a început vânzările. Unul dintre cei care şi-au lat hectarul este Ion Ştefan (PC, PDL), fost director la Fabrica de Timbre în perioada Guvernului Boc. Ştefan este preşedintele Asociaţiei Pescarilor Sportivi, care a primitIon Stefan  Administratorul Parcului National Lunca Prutului Inferior Si A Luat Un Hectar de la ministrul Laszlo Borbely, contractul de administrare a Parcului Natural Lunca Prutului Inferior, o deltă de peste 8.000 ha, afacere despre care am mai scris în “Jurnal de Investigaţii”. Surse din mediile de afaceri ne-au declarat că are teren pe acolo şi firma Vega 93 SRL, a lui Cornel Istrate.

Primăria, mereu în pagubă

După ce a cumpărat cele 36 ha, Primăria Galaţi a ajuns de unde a plecat: trebuie să plătească taxele de sute de mii de lei pentru scoaterea ternului din circuitul silvic.
„După ce Primăria a început să defrişeze terenul, Inspectoratul de Regim Silvic de la Focşani a descoperit că a fost făcută deespădurirea fără plata taxelor. Fostul primar Dumitru Nicolae s-a ales cu un dosar penal. Primăria trebuie să facă ce spune legea, adică să planteze 36 ha de pădure, în altă parte, după care să plătească acele taxe”, ne-a declarat sursa din Primăria Galaţi.
Întreaga afacere este ilegală. Legea interzice retrocedarea în zonele de protecţie ale cursurilor de apă şi ale parcurilor naturale. Zona malului Dunării se încadrează la ambele interdicţii. Potrivit articolului 40, aliniatul 1, al Legii 107/2006, Legea Apelor, coroborat cu anexa 2 din aceeaşi lege, în cazul Dunării, zona de protecţie este de 50 de metri. Altă zonă de protecţie este de 10 metri de la digul de apărare către albia Dunării. În acelaşi timp, zona respectivă face parte din Parcul Naţional Lunca Prutului Inferior
Gălăţenii au reacţionat vehement când au apărut plăcuţele cu inscripţia “proprietate privată”, dar jocurile erau făcute. Celebrul deputat penal Mihail Boldea s-a gândit să-şi facă imagine şi a depus plângere la DNA. Ancheta l-a vizat pe fostul director al Direcţiei Silvice Galaţi, Corneliu Anghel, care nu avusese nici un rol în stabilirea dreptului de proprietate, aşa că în mod corect dosarul a fost soluţionat cu NUP. Acum, noii proprietari au început defrişările.

 

Autor: Tudor Bălănescu

Sursa: https://ziaruldeinvestigatii.ro/blog/posts/la-galati-s-a-privatizat-malul-dunarii

Ore de muncă pentru Bobotează

Aghiazma împărţită luni credincioşilor a fost îmbuteliată aseară. Ore bune au muncit zeci de angajaţi ai Arhiepiscopiei, militari de la Inspectoratul pentru Situatii de Urgenţă, tineri seminarişti dar şi simpli voluntari.

 

Căldura Bobotezei

Gerul Bobotezei nu există în 2014. A fost mai degrabă primăvară. Şi nici zilele care urmează nu o să simţim că suntem în luna lui gerar. Tocmai din februarie ar putea veni iarna.

Rasova, fără primar

Şi-a dat demisia de Bobotează. Supărat că a rămas fără bani la primărie, edilul din Rasova a renunţat la mandat. Primarul susţine că nu-şi poate îndeplini nici un angajament din campania electorală.

Primarul Mihalache Neamţu a vrut să-şi dea demisia încă de anul trecut, însă şi-a amânat gestul pentru începutul acestui an. Edilul susţine că nu mai dispune de nici un fel de resurse financiare pentru derularea programelor sociale. Mai mult din cauza lipsei banilor, primarul şi subordonaţii săi nu-şi mai pot îndeplini atribuţiunile de serviciu. De materializarea promisiunilor făcute în campanie, nici nu mai poate fi vorba. Astăzi edilul a înştiinţat locuitorii comunei că a renunţat la funcţie şi a trimis o înştiinţare oficială prefectului.

Tradiţii de Bobotează

Înghesuială mare a fost luni la slujba de Bobotează de la Catedrală. Peste 10 mii de credincioşi s-au îmbulzit  pe faleza din Constanţa pentru sticlele cu apă sfinţită. Unii au plecat acasă şi cu câte 10 sticle.