Arhiva: September 2019

Când vom arde primele gaze din Marea Neagră

Primele rezultate indică acumulări importante de gaze pe fundul Mării Negre, dar accesul la aceste resurse nu este posibil decât la începutul deceniului viitor. Până atunci rămânem dependenți de importurile rusești

Dacă în primii doi ani de criză am redus importurile de gaze la sub 20% din consumul național, în ultimii trei ani, aproape un sfert din consum este acoperit cu gaze rusești. În prima parte a acestui an, importurile au scăzut din nou, dar acesta nu este un motiv de bucurie.

România mai are resurse de gaze naturale doar pentru încă zece ani, la o producție anuală internă de sub 10 miliarde de metri cubi. Astfel că, fără descoperirea de gaze noi, suntem nevoiți să apelăm la importuri pentru a acoperi o mare parte din consum. Partea bună este că România e foarte bogată în resurse  „potențiale“. Potențiale, întrucât până acum doar o singură sondă săpată în adâncurile Mării Negre a descoperit o acumulare de gaze. Celelalte sonde care au forat la adâncimi de peste 2.000 de metri nu au avut rezultatele așteptate. Să le luăm pe rând.

Petrom, primul explorator și producător

Forajul în Marea Neagră a început încă din 1975, însă exploatarea a început abia în anii ’90. „Petrom este cel mai mare producător la această oră. De peste 20 de ani exploatăm la mică adâncime în Marea Neagră“, spunea în vara acestui an, într-un interviu acordat Capital, Mariana Gheorghe, CEO-ul companiei petroliere.Dar abia în acest deceniu a început forajul la mare adâncime.

Giganții din industria petrolieră au sosit deja în România, manifestându-și interesul mai ales pentru resursele din Marea Neagră. Dintre numele grele sunt de amintit: ExxonMobil (partener strategic al OMV Petrom), Lukoil, Melrose Resources (în prezent Petroceltic). Cel mai avansat proiect în ceea ce privește explorarea adâncurilor Mării Negre este cel derulat de OMV Petrom și ExxonMobil. Prima sondă de explorare Domino-1 a identificat pe blocul Neptun 2 o acumulare de gaze naturale estimată între 42 și 84 de miliarde de metri cubi. În cazul în care factorul de recuperare este de minimum 60%, aceste gaze ar putea acoperi consumul intern pentru o perioadă de cel puțin patru ani. „Avem o singură sondă forată în Marea Neagră la mare adâncime, dar și primul succes. În această lume a forajului, șansele de succes sunt de 1 la 5“, a precizat CEO-ul Petrom, adăugând că este nevoie de date suplimentare pentru a putea concluziona dacă din punct de vedere comercial acest zăcământ poate fi valorificat. Astfel, cele două companii au demarat cel mai amplu proiect de foraj, o investiție de aproape un miliard de euro. Au contractat serviciile platformei de foraj Ocean Endeavor, deținută de compania Diamond Offshore, pentru a relua forajul în blocul Neptun.

Încep și Lukoil cu Romgaz

Alte sonde au forat pentru Sterling Resources și Petroceltic, însă rezultate au fost mai degrabă descurajatoare. În toamna anului trecut, reprezentanții Sterling au anunțat că rezultatele sondei Ioana au indicat prezența unor zăcăminte, dar nu au putut fi estimate. „Dezvoltarea rezervorului în această zonă este mai slabă decât am estimat și sunt necesare cercetări suplimentare“, spunea atunci Patrick Whitley, vicepreședintele companiei.

La jumătatea acestei luni, și Petroceltic (Irlanda), care a preluat Melrose Resources, a anunțat că primul puț de explorare efectuat în zona de sud a perimetrului Cobălcescu a confirmat existenţa unor rezervoare de gaze. Cu toate acestea nu au fost descoperite cantităţi comercializabile. Sonda GSP Prometeu urmează să fie mutată la blocul Muridava, compania menționând că şansele de succes se situează între 29% şi 43%. Recent, a venit și anunțul  celor de la Lukoil, care, împreună cu Romgaz, au parafat planul investițional pentru perimetrele Rapsodia și Trident. „Potrivit programelor minimale asumate de Lukoil, anul viitor vom fora câte o sondă în fiecare bloc“, a spus Radu Gheorghe, directorul general al Romgaz.

Cu toate acestea, autoritățile anunță că în Marea Neagră s-ar afla circa 300 mld. mc, iar noua tehnologie permite un grad de recuperare de 60%, potrivit unei declarații a președintelui Comisiei de industrie din Camera Deputaților, Iulian Iancu. Mai mult, ministrul pentru energie, Constantin Niță, declara, recent, că România va deveni exportator de gaze naturale în 2018. La rândul său, Mariana Gheorghe a afirmat că 2018 este un termen prea scurt pentru a se vorbi de extracţia de gaze din Marea Neagră. „Este destul de greu să vorbeşti de ceva unde ai pus o singură picătură. Avem doar o singură sondă, iar incertitudinile şi riscurile sunt încă mari. Pentru a lua decizia de dezvoltare, trebuie să avem înţelegerea cadrului fiscal“, a mai spus CEO-ul Petrom.

Ministrul (Constantin Niță – n.r.) a anunţat cu optimism anul 2018 pentru producţia de gaze din Marea Neagră, dar noi nu ne însuşim acest an. Noi sperăm ca producţia să înceapă la finele acestui deceniu.
Mariana Gheorghe, CEO OMV Petrom

42-84 mld. mc este acumularea de gaze identificată de Petrom și ExxonMobil. Cantitatea ar fi suficientă pentru acoperirea consumului intern pentru 6 ani

Autor: Ciprian Mailat

Sursa: http://www.capital.ro/detalii-articole/stiri/189383.html

Acest articol a apărut în Suplimentul RESURSE NATURALE – GAZE realizat de Capital și a fost distribuit cu ediţia print numărul 47 a revistei Capital din săptămâna 25 noiembrie – 1 decembrie 2013